E fain în străinătate, dacă ai un job care îți oferă satisfacție fie ea şi doar bănească, dacă ai un grup de prieteni cu care să te vezi şi dacă găteşti acasă cât să nu îți lipsească bucatele tradiționale.

E fain că sunt autostrăzi, că poți ajunge uşor în alte țări, că nu e mizerie, că lumea zâmbeşte, sau că vecinii vin şi îți dau o mână de ajutor atunci când ai nevoie.

Alteori e rău. Poate că planul de acasă nu se potriveşte cu cel din târg, poate te cerți mai des cu partenerul din varii motive, sau dimpotrivă, eşti singur şi simți că nu mai poți.

Fiecare dintre noi, cei care am luat calea străinătății am avut momente bune şi momente proaste, sau măcar un moment prost rău. Fie intervine dorul, fie treci printr-un moment penibil că nu înțelegi limba, fie intri într-o rutină din care nu mai ieşi, fie vin facturi grămadă şi zici gata ” îmi bag picioarele, plec “.

A doua zi o iei de la capăt şi lucrurile par că se aşează. Sau nu.

Se poate că la un moment dat să ne simțim copleşiți, să intervină anxietatea sau chiar depresia.

Ca să elucidăm stările astea şi să vedem în ce ape ne scufundăm în străinătate, am invitat-o la un dialog pe Eugenia Coşcodan – psiholog clinician, psihoterapeut de cuplu și familie și sexolog, care poate aşadar să ne lămurească, sau măcar să ne dea o recomandare.

1. De multe ori auzim două cuvinte împreună: anxietate şi depresie. Ce este anxietatea şi ce este depresia?

Răspuns: Anxietatea este un termen care se traduce printr-o stare de îngrijorare mărită.
De regulă, ea apare însoțită de palpitații, frică, stări de leșin, senzații de tremurat, nervozitate, tulburări de somn, tulburări de memorie, tensiuni, stres, transpirație, coșmaruri, epuizare, tulburări digestive și altele.

Atunci când experimentăm această îngrijorare o perioadă prelungită de timp, calitatea vieții noastre este profund afectată. Prezența anxietății poate genera adesea, atacuri de panică, fobii, anxietate socială, anxietatea de separare etc.

În ceea ce privește tulburarea de depresie, este definită ca fiind o tulburare psihică afectivă. Ea apare pe parcursul a două săptămâni și poate fi însoțită de simptome precum: pierderea interesului pentru activități, epuizare, tristețe, stima de sine scăzută, senzație de neajutorare, plâns frecvent, lipsa motivației, dificultatea de a lua decizii de sine stătător, izolarea, lipsa pasiunilor, gânduri suicidare, dureri de cap, amețeli, schimbări ale apetitului etc.

Anxietatea, de regulă apare atunci când ne facem griji pentru viitor, iar depresia când trăim în trecut.

2. Sunt expații (cei care trăiesc o perioadă în altă țară) şi emigranții (cei care se hotărăsc să îşi părăsească țara şi să trăiască în altă parte tot restul vieții) mai predispuşi să fie afectați de cele două afecțiuni?
Răspuns: Da! Expații, emigranții se expun unor riscuri de a ieși din zona de confort, de familiaritate și de a intra într-o zonă de provocări, ce implică starea de nesiguranță. Adesea, aceasta implică nu doar expunerea unui membru de familie, ci a întreagii familie.

3. Este depresia o boală?
Răspuns: Da, depresia este considerată boala secolului XXI. Sunt din ce în ce mai multe persoane diagnosticate cu depresie.

4. Care sunt semnele de alarmă? Putem face o distincție între anxietate, burnout şi depresie?

Răspuns: Sigur, cum spuneam mai sus depresia implică grijile pe care le avem despre trecut, anxietatea include gândurile pline e grijă faţă despre viitor.
Cât privește burnout-ul este considerat un sindrom psihologic. Acesta apare, de regulă la locul de muncă, prin expunerea mai multor job-uri simultan, sau prin programul prelungit de muncă ce implică prezența mai multor stimuli stresanți.

5. Care sunt cauzele cele mai întâlnite care duc la depresie? Le putem evita?

Răspuns: Cauzele ce stau la baza depresiei pot fi: prezența traumelor, abuzurilor, lipsa unui stil de viață sănătos, lipsa mișcării, istoricul familiei, lipsa unor relațiilor sănătoase, lipsa intimității.

6. Eugenia, ştiu că lucrezi pe partea de consiliere psihologică şi online, cu oameni din diaspora. Ai putea să ne spui dacă se remarcă o distincție între femei şi bărbați în ce priveşte depresia, stările de anxietate? Există și copii predispuși la astfel de stări?

Răspuns: Da, femeile sunt mai predispuse la depresie, decât bărbații. Sunt studii care atestă aceast aspect, din cauza faptului că femeile sunt mai sensibile, empatice și se pot afla mai des în situaţii de abuz, traume, etc. În ceea ce priveşte copiii, ei preiau stările părinţilor sau mediului în care se dezvolta. Un părinte fericit şi sănătos, implica un copil fericit şi sănătos.

7. Putem trece singuri prin depresia generată de străinătate sau e nevoie de ajutor?

Răspuns: Recomandarea mea este, ca persoanele care trec prin astfel de stări să apeleze la un specialist. În special, la psihoterapeut, unde sunt descoperite perspectivele sănătoase cu privire la situaţiile de viața prin care trec.
Cazurile mai grave, cu gânduri de suicid, depresie cronică și altele, implică atât vizita la psihoterapeut cât și la psihiatru, cu tratament specializat.

8. Există în rândul românilor o frământare permanentă între “mă întorc în România” şi “rămân pentru copii, să aibă un viitor mai bun”. Sigur, cazurile sunt diferite, însă este această din urmă, o variantă sănătoasă pentru părinți, pentru familie?

Răspuns: Într-adevăr există această frământare. Ambele situații implică atât riscuri și avantaje.

Atunci când alegi o altă țara te poți bucura de o nouă cultura, de noi perspective de viața,de îmbunatăţirea nivelului de trai (la nivelul financiar), de exersarea unei limbi străine, de dezvoltarea personală pe toate planurile. De cealaltă parte, dacă alegem să rămânem acasă, ne putem bucura de prezenţa întregii familii și asumare a nivelului de trai, specific locului unde suntem. Orice decizie implica să ținem cont de binele comun al familiei și asumarea situaţiilor cu care ne confruntăm (prin găsirea celor mai bune soluții).

Pentru o adaptare de succes, este recomandat a se ţine cont că acasă este în inima noastră. Nu putem uita cine suntem, rădăcinile pe care le avem, limba mamei cu care am crescut, cutumele, obiceiurile, credinţele care ne-au însoțit în dezvoltarea noastră. Este necesar să fim conştienţi ca acasă, nu este doar un loc fizic, ci și o stare interioară de relaxare și de a ne bucura de momentul prezent.

9. În ultima perioadă în străinătate vin şi tineri cu studii superioare sau care au avut job-uri de birou în România. Se lovesc aici de refuzuri, pentru că şi-au creat aşteptări. Şi se pare că nu vor primi direct un job de birou. Multe fete de exemplu aleg să rămână acasă până când reuşesc să învețe limba, sau până încep să urmeze alte specializări. Ajută să accepți un job de jos în curățenie, construcții, depozite, agricultură şi să ai un mediu de socializare? Poate dăuna perioada aia de aşteptare de învățare a unei limbi?

Răspuns: Recomandarea în ceea ce privește așteptarea pentru echivalarea studiilor, diferă de la o situație la alta. Aici implică de multe ori modul învățat prin care facem faţă situaţiilor.

O variabilă importantă este aproximarea timpului de așteptare, dacă aceasta depășește bugetul pe care ți l-ai propus, varianta studiului acasă a limbii străine, este o opţiune superioară, în detrimentul unui job necalificat.

10. Eugenia, există un sfat pentru românii care trăiesc între două lumi? O lume a României, a dorului de părinți de limbă, de mâncare, de locuri şi o lume a civilizației, a educației şi responsabilității asumate? Cum putem împărți şi capra şi varza astfel încât să luăm o decizie şi să nu se mai întrebăm în permanență când plecăm, dacă plecăm, cât mai rămânem, dacă rămânem pentru educația copiilor şi tot restul întrebărilor care ne macină pe dinăuntru? Ce ar trebui să avem în vedere în primul rând ca să nu ajungem la depresia de străinătate? O recomandare pentru românii care trăiesc între două lumi?

Răspuns: Starea de conflict interior menţionată în întrebarea ta, prezintă situația de a alege conștient, de a rămâne ancorat în alegerea făcută, în vederea atingerii scopului propus.

Peste tot în lume, exista nenumărate provocări. Pentru combatarea depresiei, recomand contactul cu natura, expunerea la soare, meditaţia, mișcarea (dans, sport, yoga etc.), filme de comedie, lectura, tehnici de psihoterapie care includ gestionarea emoţiilor, alături de un specialist.

Personal, îi sunt recunoscătoare Eugeniei că a acceptat să discutăm pe acest subiect. Îmi doresc ca întrebările și răspunsurile de mai sus să îți fi adus un pic de lumină în noua ta viață din străinătate. Iar dacă vrei să consulți în continuare un specialist, pe Eugenia o găsești în București, sau pe social media aici.

Pe mine mă găsești ca de obicei, aici unde ai poposit, pe Facebook aici, pe Instagram aici, pe Tik tok aici și pe Pinterest aici.

Toate bune,

C.