De când mă știu, la fiecare catastrofă naturală, am auzit expresia “nu ne mai ține pământul…” de atunci au trecut vreo treizeci de ani și tot ne ține. E drept că ne ține însă cu niște schimbări climatice evidente. Topirea ghețarilor nu e doar o poveste, poți liniștit să vezi tot felul de documentare despre cum cercetătorii merg în locul cu pricina și arată schimbările.

Care va să zică expresia asta se referă la faptul că însăși planeta nu ne mai rabdă după cât de neglijenți suntem cu ea. Vizita la cel mai mare acvariu din Europa despre care am scris aici, nu e doar despre frumusețea animalelor marine, a peștilor sau a coralilor. Pe lângă toate astea, locul își propune să te ducă spre conștientizare și să înțelegi că dacă fiecare dintre noi nu acționează în direcția bună, vom suporta consecințele.

Pentru că pe 22 aprilie se sărbătorește Ziua internațională a Pământului, vreau să împărtășesc cu tine sfaturile pe care cei de la cel mai mare acvariu din Europa le dau. Ziua pământului a coincis cu nişte facturi ale mele destul de mari la energie, aşa că m-am gândit că sfaturile pe care le-am găsit, pot fi bune şi pentru tine.

1.Redu energia electrică consumată acasă. Ca să faci asta, ar trebui să gandeşti aşa:

Opresc aparatele electrice în loc să le las în standby. Acumularea acestui consum „scăzut” poate reprezenta, pe parcursul anului, un cost de multe ori mai mare decât consumul aparatului în regim de funcționare;

Prefer temperaturile scăzute când îmi spăl hainele. Spălatul rufelor la 30°C consumă de trei ori mai puțină energie decât la 90°C și de două ori mai mult decât la 40°C. Asta la mine încă e dificil, având în vedere că am şi hăinuțe de copil de spălat.

Pe vreme rece, îmi las caloriferul pornit noaptea. Economiile realizate prin oprirea dispozitivului sunt șterse de energia necesară pentru a compensa gradele pierdute. Și mai presus de toate, trebuie să îmbunătățești izolația casei tale;

Info: Scăderea temperaturii medii de la 21°C la 19°C într-o casă de 120 m2 încălzită cu energie electrică reduce factura cu 12,5%/an.

2. Cumpără durabil.
Cumpăr second hand. A da o a doua viață obiectelor nu este doar un avantaj economic. Înseamnă a acționa pentru a evita producerea de noi obiecte și a reduce deșeurile. Chiar dacă uneori pare ciudat, sunt convinsă că poți cumpăra la mâna a doua, măcar lucruri pe care copiii le poartă o dată: costume de halloween, costume de ski (care anul următor deja nu le mai vin), sau trotinete, biciclete, jucării în stare bună;

Aleg îmbrăcăminte „organică” și „sustenabilă”.
Fabricarea unui tricou bărbătesc din bumbac alb de 155 g a emis 6,5 kg de CO2. Este de zece ori mai puțin pentru un tricou echivalent realizat cu energie regenerabilă și bumbac organic. Revenind la copii, de multe ori am ales body-uri din bumbac organic, deși erau poate puțin mai scumpe decât celelalte și nu la fel de albe;

Nu cedez fast-fashion-ului.
Anii 2000 au văzut sosirea fast fashion: haine tot mai numeroase la prețuri derizorii. Impactul ecologic este enorm: producția de textile reprezintă 1,2 miliarde de tone de CO2/an. Cu regula asta încă nu m-am pus total de acord, însă am cumpărat de la Kringwinkel de exemplu, o geantă sau un ceas la mâna a doua. Îmi vine în minte o ştire auzită la Europa fm despre faptul că în România a fost trimis o cantitate imensă de textile în stare deplorabilă. Practic, gunoi.

3. Organizează foarte bine mijloacele de comunicare. Recunosc, la asta nu m-am gândit niciodată, însă uite ce recomandări sunt:
Îmi limitez trimiterea de e-mailuri și SMS-uri atunci când este posibil. Un e-mail emite 4 g CO2, un SMS 0,014 g CO2. Trimiterea a 33 de e-mailuri de 1 MB către 2 destinatari pe zi și per persoană generează 180 kg de C02/an. Digitalul consumă deja 10 până la 15% din electricitatea mondială.

Renunț sa trimit un email care nu este important – economisesc 4 g de CO2. Renunț sa trimit 1 sms – economisesc 0,014 g CO2. Limitez numărul și greutatea atașamentelor (fișiere comprimate, fișiere pdf cu rezoluție scăzută etc.) prin favorizarea trimiterii unui link de internet. Mă echipez mai degrabă cu un laptop decât cu un calculator.
Info: Laptopurile consumă cu 50 până la 80% mai puțină energie decât computerele desktop. Totuși, nu uita să deconectezi încărcătorul odată ce bateria este plină, pentru a reduce factura la electricitate. (scriu eu asta în timp ce scot încărcătorul din priză);

O căutare de un minut pe Internet consumă 100 de wați pe un computer desktop, 20 de wați pe un laptop, câțiva wați pe o tabletă și chiar mai puțin pe un telefon. Sursa ADEME.

4. Alege-ți alimentația

Redu consumul de carne.
FAO estimează că practicarea creșterii animalelor reprezintă 14,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră (7,1 Gt de CO2e pe an). În special, creșterea vitelor este responsabilă pentru 2/3 din aceste emisii.

Cumpăr local și sezonier.
Cumpărarea direct de la producător este mai ecologică și mai ieftină decât la supermarket, mai ales pentru carnea ecologică. Și reduc impactul transportului.

Reduc risipa alimentară.
În Franța se aruncă 20 kg de deșeuri pe an și de persoană, inclusiv 7 kg neconsumate și încă ambalate, ceea ce crește amprenta de carbon. În România cât aruncăm?

Beau apa de la robinet.
Fabricarea unei sticle de plastic de un litru reprezintă aproximativ 160 g de CO2, adică echivalentul emisiilor legate de o călătorie de 1 km cu mașina, la care trebuie adăugate emisiile legate de transport. Asta e o idee tare bună, pe care intenționez so pun în aplicare, prin achiziționarea unui filtru.

Info: Evitarea risipei alimentare permite o economie medie de 208 EUR pe an și per persoană.

5. Alege-ți mijlocul de transport
Renunță la avion pe distanțe scurte.
Pentru călătorii mai mici de 700 km, un tren de mare viteză vă va duce în centrul orașului mai repede decât avionul și vă limitează emisiile (între 73 și 254 g de CO2/km/pasager pentru avion, față de 14 g cu trenul) .

Pentru călătorii scurte, poți alege mersul cu bicicleta sau mersul pe jos.
Mersul cu bicicleta în oraș poate economisi timp și reduce emisiile de CO2 (10 km cu bicicleta mai degrabă decât cu mașina, în fiecare zi, evită emisia anuală de 700 kg de CO2).

Info: O persoană care alege să folosească mijloacele de transport în comun mai degrabă decât mașina proprie pentru o călătorie zilnică de 20 km economisește 2.070 EUR/an.

Informații utile am găsit nu doar la Nausicaa, ci şi la Aquarium din Liége unde sunt acvarii cu deşeuri şi explicații despre termenul de degradare al fiecărui tip de deşeu.

E plăcut sā vedem doar locuri faine, interesante, evenimente pline de culoare. Ştiu. Viața însă e însăşi culoare. De tot felul. E în responsabilitatea noastră, a tuturor să alegem culorile.

Ce alte idei de economisire şi de protecție a mediului ai? Scrie-le în comentarii. Dacă articolul ți se pare interesant, te poți abona pentru a fi la curentu cu ultimele postări. Între timp, mă găsești pe Facebook aici, pe Instagram aici, pe Tik tok aici și pe Pinterest aici.

Toate bune,

C.