Dacă mă urmărești îndeaproape probabil ai văzut ce îmi place în străinătate, pentru că am tot expus de-a lungul timpului chestii concrete cu care m-am întâlnit. A venit momentul să expun şi părțile mai puțin plăcute.

1. Magazinele și mall-urile închise duminica. Păi să n-ai tu unde să mănânci ceva sau să te plimbi când e vreme urâtă afară… păcat. 🙂
2. Dacă locuiești în Belgia cel puțin, știi că trebuie să acorzi prioritate de dreapta la majoritatea intersecțiilor. Mi se pare aberant să mă opresc de pe drumul principal să dau prioritate celui care vine de pe o străduță de nicăieri;
3. Spiritul civic excesiv al unor persoane. La un moment dat mă certa și claxona în trafic o tipă care nu avea nici o treabă cu faptul că mă băgasem în depășirea unor mașini parcate. Nu o afectase cu nimic pe ea. Un alt exemplu este că fix la începutul pandemiei, proaspeții mei vecini au sunat la poliție pentru că aveam musafiri și chiar atunci se stabilise regula fără vizite;
4. Marea e mereu rece. În trei ani și jumătate, am reușit să fac o singură dată baie în Marea Nordului. M-am bucurat tare și cu toată ființa, căci nu se știe când mai prind o asemenea ocazie;
5. Nu găsesc în parc copii cu care s-ar putea juca copilul meu. Pentru că mamele încep job – urile la câteva luni de la naștere, copiii stau mai mult la creșă sau after school;
6. Vremea e deosebită. Când se apucă de plouat, plouă de nu se mai oprește. Iar când e cald, mi se pare mai greu de suportat decât căldura din România. Chiar și așa, noi suntem obișnuiți cu căldurile noastre. Belgienii rezistă cu greu când știu că vor fi 35 grade;
7. Vine uneori o poftă de dulce, dar tre’ să ți-o pui în cui. N-ai nici o șansă să găsești o prăjitură însiropată. Sunt și aici prăjituri bune, însă nu umede, cum ar spune ei;
8. Programările pentru orice. Nu te poți duce aproape nicăieri fără o programare. La un moment dat mi-a zgâriat cineva mașina și am văzut și cine. M-am oprit direct la poliție. Mi-au zis că îmi trebuie programare, sau pot merge în alt oraș pentru a depune o plângere;
9. Oamenii cu care nu poți împărtăși lucruri mai profunde ,să le spunem. Străinii sunt dispuși să te asculte dar cu limită. Cel puțin așa mi se pare mie. Că nu vor să se împrietenească mai mult decât trebuie cu mine, sau cei care vor, sunt tot foarte oficiali;
10. Tot legat de prietenii, nu îmi place că nu îmi pot face noi prieteni la fel de ușor pe cât mi-aș dori, Românii în străinătate nu sunt puși pe a-și face prieteni noi, iar străinii păstrează o oarecare distanță;
11. Erai o persoană amuzantă în România? Ei bine s-ar putea ca aici să nu mai fii, pentru că glumele noastre nu au același efect cu străinii. Ei râd la ale lor, eu la ale mele.
12. Nu mă simt ca un localnic, să fiu de a locului, din cauza diferențelor de cultură, de educație, dar nici nu mă simt un turist. Aș zice că e o continuă încercare de adaptare;
13. Locuințele de închiriat nu sunt mobilate, cu excepția bucătăriei. Pe mine m-a costat în jur de 2000 euro mutarea, fără să iau în calcul chiria și garanția. E drept că aveam puține lucruri aduse de acasă. Iar toată mobila am luat-o de la Ikea. Sigur, calculele sunt diferite în funcție de ce își dorește fiecare;
14. Mai devreme sau mai târziu, simți că nu îți găsești locul. Depresie e mult spus, deși cu siguranță unii dintre cei care au plecat de acasă au trecut și prin asta. E un sentiment ciudat, o singurătate amestecată cu neîncredere și multe, multe întrebări. Despre locul de muncă, viitor, decizii, familie și bani.

Tu ai lucruri sau situații care nu îți plac în străinătate? Scrie-le în comentarii. Iar dacă te regăsești în poveștirile mele sau pur și simplu îți plac, te invit să te abonezi pentru a fi la curent cu următoarele articole.

Între timp, mă poți urmări pe Facebook aici, pe Instagram aici, pe Tik tok aici și pe Pinterest aici. Am mult conținut de oferit. Vine el mai greu, dar vine. 😀

Toate bune,

C.