Diferențe între români şi belgieni

Oamenii sunt diferiți, indiferent de locul unde s-au născut. Doar că datorită sistemului în care au fost crescuți, se disting câteva particularități generale de coportament, după părerea mea.

1. Belgienii sunt mult prea organizați spre deosebire de români, care de cele mai multe ori sunt destul de dezorganizați încât fac totul pe ultima sută de metri. Dacă am putea găsi echilibrul ar fi minunat. Personal, prefer dezorganizarea noastră, decât să mă progamez la părinți sau la frați în vizită. Pe de altă parte, mi-ar place să profit de fiecare zi liberă şi astfel să am vacanțele programate din timp.

2. Poți avea prieteni apropiați români, dar nu poți avea decât amici belgieni. Mi se pare că belgienii, oricât de drăguți ar încerca să pară, acționează ca nişte roboței. Iar asta implică să nu se dedice şi cu sufletul relațiilor, ci cu mintea.

3. Belgienii ştiu să se poarte în societate, noi mai puțin. Ai lor ştiu să respecte rândurile, să citească afişele, să se informeze în prealabil. Asta vine cred eu din sistemul de învățământ. De multe ori văd la restaurante copii belgieni care stau la masă ca nişte adulți, liniştiți, în timp ce ai noştri se joacă nestingheriți. La partea cu copiii, aş merge totuşi pe mâna noastră. Chiar dacă ai noştri copii sunt adulții de mâine. E nevoie de un pic de copilărie totuşi.

4. Cunoaşterea limbilor străine. Cred că toată lumea care a ajuns în Belgia a văzut că belgienii, pe lângă limbile lor oficiale, vorbesc foarte bine engleza (deşi ei spun că ştiu puțin) sau poate încă o altă limbă. Inclusiv cei bătrâni. Daaa. Am rămas de multe ori şocată când am întrebat un bătrânel sau o bătrânică dacă vorbesc şi mi-au răspuns „puțin”.

5. Nouă ne place să gătim, lor le place să pornească des cuptorul cu microunde. Ori nu am ajuns la felul ăla de mâncare grozav, ori trebuie să mai încerc, ori mâncarea belgienilor nu e ce trebuie. Deşi poate părea interesant să mănânci carne cu dulceață de mere. Mâncăm în schimb ambele nații, cartofi prăjiți. Fiecare în felul lui.

6. La ei nu există „unde este un xerox?”. Nu există pentru că nu e nevoie. Toate sistemele lor sunt digitalizate, instituțiile lucrează între ele, fără să fie nevoie să te plimbi cu o hârtie toată primăria şi să bați timid la uşi de teamă să nu o deranjezi prea tare pe doamna sau pe domnul care teoretic este în slujba cetățeanului.

7. Bolnavii nu se plimbă cu dosarele cu documente semnate de toți doctorii pe la care au trecut. Fiecare pacient are un dosar medical global accesibil de către toți medicii şi nu pleci de la ei decât cu maxim o rețetă pe hârtie. Uneori o trimit direct în farmacii, aşa că se poate fără.

8. Respectarea regulilor e un termen abstract pentru noi, în timp ce pentru ei regulile sunt reguli. Asta vine din faptul că majoritatea au încredere în instituțiile statului şi ştiu că dacă greşesc, vor plăti imediat. Fără să le intre amenzile „în primărie”.

9. Noi ştim să ne distrăm. Ne putem aduna fără prea multe planuri şi iese voie bună. Se găseşte şi mâncare şi băutură şi muzică. Că suntem de multe ori prea gălāģioşi e partea a doua. Recunosc că la petrecerile lor nu am fost, însā din ce am văzut la cele de stradă, rămân totuşi la ale noastre.

10. Belgienii aleargă sau merg cu bicicleta oricând, oriunde, oricum. Noaptea, pe ploaie, nu are importanță. Echipament, lumină să fie văzuți şi sunt gata de drum. Nouă în schimb, ne place grătăruțul. Ooo şi ce ne mai place. Să stăm la mese întinse până noaptea târziu, să ne contrazicem pe subiecte precum politica, Insula iubirii, topurile youtube, ce şi-au mai luat vecinii, sau alte can can-uri. Nu zic că belgienii nu bârfesc. Nici pe departe. Dar ei fac şi sport. 😀

11. Voiam să mă opresc la 10 dar am pornit centrala şi am realizat că spre deosebire de mine care am nevoie de căldură în dormitor, la unii belgieni nici nu există calorifere în dormitoare, iar la ceilalți sunt închise. Cei bătrâni dorm iarna uneori şi cu geamul rabatat. Da…şoc. Dar ghiciți cine se odihneşte mai bine?

12. Belgienii se duc la doctor pentru orice mică durere. Românii aşteaptă câteva zile să vadă dacă trece, apoi se tratează cu leacuri băbeşti, apoi iau ceva de la farmacie, apoi mai stau o perioadă aşa şi ajung la doctor uneori poate când e târziu. Aici intervine din nou sistemul. Cine vrea să stea la coadă prin spitale sau să dea bani pe consultații la privat? E de înțeles.

13. Belgienii au un singur televizor în toată casa. Şi ăla stă în living. Noi ne punem câte unul în fiecare cameră. Să fim siguri că auzim ştirile fiecărei ore. Chiar nu ştiu cum fac belgienii când soțul vrea la filmul cu bătaie şi soția la serialul turcesc. Dar o să aflu şi vă spun. 😀

14. Majoritatea belgienilor şi în general flamanzii, sunt gospodari. Cel puțin cu exteriorul casei, a grădinei, a spațiului din fața casei. Clar au o problemă cu geamurile, ceea ce e un lucru bun pentru că inclusiv vitrinele magazinelor sunt mereu curate. În fața caselor pun soluții speciale, sau stau aplecați şi smulg cu mâinile fiecare firişor de iarbā care iese printre pietre. Pârlitorul nostru pentru porc e folosit aici tot pentru firicelele de iarbă. Gardurile vii sunt tunse regulat. Noi… suntem gospodari mai mult în interiorul casei. Curțile noastre de multe ori arată ca după război din dorința de a nu arunca nimic „că cine ştie când ne trebuie…?”. Gardurile noastre sunt efectiv în toate culorile. Când ajung în Parlament o să dau o lege ca toate gardurile să arate la fel 😄.

15. Noi aruncăm gunoiul la un loc. Sau cei care selectează sunt foarte puțini. Cei care au vrut să selecteze au fost dezamăgiți. Ştim cu toții cauza. Cel selectat mergea în acelaşi loc. În Belgia statul selecteaza tot. Plastic, carton, gunoi verde (resturi vegetale), sticlă albă, sticlă colorată, baterii, cartuşe de imprimantă, becuri, materiale de construcție, aparate electrocasnice, polistiren şi altele. Plasticul se pune în saci speciali pe care cetățenii îi cumpără. Gunoiul menajer se plăteşte în funcție de cantitate. Firma de gunoi pune în poştă constant informații, iar la început de an trimit calendarele cu datele de ridicare a fiecărui tip de gunoi. E mult de vorbit aici, însă pe scurt, ei chiar selectează şi reciclează.

16. 16 e cu noroc şi ultima din lista aceasta. E a noastră. Pentru că belgienii nu fac nimic de capul lor şi sună la specialişti pentru orice. Nouă pe româneşte „ne merge mintea”. Şi nu e o glumă. Datorită sistemului în care am crescut, ne îndoim de orice informație pe care o primim şi o trecem prin filtrul personal. Am fost nevoiți să ne descurcăm. Uneori e bine, alteori nu. Dar o văd ca pe un avantaj. Sunt atât de multe situații în care găsim soluții, fără să facem programări şi să aşteptăm experți. Chiar dacă de multe ori asta înseamnă o muncă în plus pentru noi, ne place să ne descurcām. Şi dacă nu noi, punem mâna pe telefon şi sunăm frați, surori, prieteni care sigur cunosc pe cineva care poate veni acum să rezolve problema. Pentru că mereu vei găsi pe cineva dispus să te ajute, de multe ori fără nici un interes. Iar asta ne face speciali. Educație şi sisteme digitalizate nu avem, dar suflet este din belşug. ❤

Pagini: 1 2

5 răspunsuri la “Diferențe între români şi belgieni”

  1. Mi-a plăcut articolul, abia sunt venit în Belgia, de 1 an și mă interesează toate informațiile pe care pot să le aflu legat de traiul aici.

  2. Mi a placut foarte mult articolul și am rezonat cu multe dintre aspectele menționate.

    Noi ne am mutat relativ recent in Belgia, de 5 luni, cu 2 copii mici, inca suntem in căutări, dar dupa o lectura ca aceasta te gândești ca poate totuși ai făcut bine sa pleci, dacă nu pt tine, măcar pt ai tai copii..

    Anyway, partea asta m a amuzat, alte articole m au întristat, ce vreau sa spun e numai bine si curaj in toate 🙂

    • Multumesc tare mult pentru apreciere, Ana! Ma bucur ca te-ai regasit oarecum. O sa fie bine, copiii se adapteaza oricum mai usor decat noi.
      Mult curaj si voua si succes! Acomodare lina!

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: